Nu am fost niciodata o persoana activa. In gimnaziu jucam volei uneori, cand nu ne lua diriginta la o ora in plus de matematica. In liceu am avut scutire 4 ani din cauza spatelui, iar tot ce faceam era sa stau pe banca si sa ma uit cum se jucau colegii baschet sau fotbal, caci eu nu aveam voie sa fac mai mult decat incalzirea. Nici nu ma interesa mai mult pe atunci, eu credeam ca eram cool ca aveam regim special… Am facut inot o vara, tot in liceu, pana am luat o bacterie si am facut pneumonie (credeti-ma, e groaznic sa faci pneumonie cand afara sunt 40 de grade). In rest, doar fiziokinetoterapie, care nu are nimic cardio, este doar un program de stretching construit pentru problemele tale de sanatate.

Si cu toate acestea, nu am avut niciodata probleme cu greutatea, am fost un copil slab. Cei care sunt slabi stiu prea bine gestul acela cand vine cineva, iti cuprinde incheietura mainii intre degetul mare si aratator, si spune cu uimire: „Ia uite cat de slaba esti, pot sa iti cuprind mana”. Si ce daca? Eu ma simteam bine asa slaba. Puteai sa vii sa dansezi samba in jurul incheieturii mele, ca nu-mi pasa.

Anii au mai trecut, metabolismul s-a mai schimbat, stilul de viata a devenit mai haotic (ca doar suntem adulti, nu?) si iata-ma  ca incepusem si eu sa pun cateva kilograme in zone nu tocmai estetice. Problema nu ar fi fost de estetica neaparat, dar asta se simtea si ca stare generala: oboseam mai repede si, cel mai important, incepusem sa am palpitatii.

Intr-o zi am decis sa incep sa fac schimbari majore. Am inceput cu alimentatia: am redus cantitatea de fast food si energizante, cola si prajeli, sosuri si alte tampenii. Nu mi-a fost usor, pentru ca asa eram obisnuita, sa mananc orice, in special fast food. Nici acum nu le-am scos de tot din viata mea, dar sunt muuuuult mai rare decat inainte. Aspir sa nu imi mai fie pofta de fast food. Soon!

Am inceput sa ma duc la karate, dar nu m-a tinut mult, pentru ca ieseam mereu cu vanatai si probleme. Dupa aceea, am zis sa ma duc la sala, dar cine ma cunoaste stie ca am o problema cu mirosurile, le simt imediat si in nasul meu se manifesta mult mai puternic decat la alte persoane. Apoi a fost pilates, care mi-a placut enorm pana sa se anuleze cursul. Am cautat pilates si in alte locuri, dar nicaieri nu era OK (se lucra haotic, mult prea repede).

Si apoi… Apoi am incercat alergatul.

Am inceput sa alerg toamna, in octombrie. Mi-a fost mult mai usor decat ma asteptam, pentru ca vremea deja se racorise si puteam sa alerg fara sa obosesc foarte repede, fara sa ma supraincalzesc. Mi-am instalat Runkeeper si C25K pe Androidul meu rudimentar. Aplicatia Runkeeper pentru a tine evidenta kilometrilor parcursi, iar aplicatia C25K pentru a creste ritmul treptat si a avea in vedere un scop clar: 5km.

Numele de C25K vine de la expresia „couch potato to 5km”. 😀

Este un program care presupune sa alergi de 3 ori pe saptamana, timp de 9 saptamani. Unii alearga o zi intre L-V si apoi de doua ori in weekend, dar eu prefer sa am totusi o zi intre alergari pentru a-mi proteja musculatura si incheieturile, care sunt putin cam subrede.

Fac minim 10 minute incalzire obligatoriu, pentru a evita accidentele. Sunt groaznice durerile de genunchi neincalziti, glezne tensionate sau crampele…

Prima saptamana din program e light, presupunand ca nu ai probleme medicale. Nu incepe programe de genul acesta daca ai probleme medicale, discuta cu medicul inainte.

Urmatoarea saptamana mi-a fost putin mai greu, pentru ca se mareste durata alergarilor si se micsoreaza durata sesiunilor de mers. Iti va fi greata, vei transpira puternic, vei dori sa renunti. Dar e simplu, nu iti cedeaza picioarele, iti cedeaza creierul. Keep going!

Din a treia saptamana, care era in noiembrie, ma simteam extraordinar. Simteam ca pot sa inspir o cantitate foarte mare de aer, aveam o capacitate pulmonara mult mai mare, ma odihneam mult mai bine, iar palpitatiile… palpitatiile disparusera de tot!

Am mai sarit cate o alergare pe ici pe colo, sa ma provoc un pic, desi nu este recomandat. Eu am facut-o pe proprie raspundere, deci nu iti recomand sa o faci si tu.

A cincea saptamana este cea mai grea, pentru ca urca timpii de alergare de la 5 minute la 20 de minute fara oprire. Daca simti ca nu mai poti, nu te lasa, doar las-o mai moale putin. Ideea nu e sa devii atlet de performanta, ci sa construiesti o conditie fizica decenta. Daca nu mai poti, continua dupa plac si mai incearca si data viitoare. Programul nu pleaca nicaieri, te asteapta sa cresti in ritmul tau.

Aplicatia C25K este un punct de plecare extraordinar pentru orice alergator incepator.

O puteti gasi aici pentru Android: Aplicatia C25K pentru Android

Si aici pentru iOS: Aplicatia C25K pentru iPhone

Am gasit si un demo foarte bun pentru aplicatia C25K, in limba engleza, in conditiile in care vreti sa vedeti cum arata, fara sa o instalati direct:

Cateva sfaturi pentru a alerga cu aplicatia C25K:

• alearga singur. daca renunta partenerul de alergat, iti va fi foarte greu sa ramai motivat
• nu sari niciodata peste incalzire, pentru ca pe termen lung vei simti diferenta
• alearga in adidasi pentru alergat, cu talpa mai groasa, care sa iti ofere amortizare
• alearga cu muzica in casti, te ajuta sa te izolezi de cei din jur si sa te concentrezi pe respiratie
• alearga mereu cu scop, fie ca e sa slabesti x kg, fie ca e sa atingi viteza y – asta te ajuta sa ramai concentrat pe program
• evita zilele cu soare sau cand e foarte cald/umezeala. daca nu iti face placere sa alergi, conditiile astea iti strica si mai mult starea de spirit
• si nu te grabi, alearga in ritmul tau!

Mult spor!